|
păsările colcăiau pe linoleum în lumina becurilor Tesla Magnum
|
de radu dumbrava
|
De fiecare dată când îți dispărea câte vreo rudă apropiată, vreun prieten sau cunoștință, aveai obiceiul să te ascunzi în camera din subsol, să deschizi larg ferestrele, să iei bidineaua și să vopsești pereții în roșu, să te gândești la bunicul mort în cel de-al doilea război mondial. Cu mâna stângă stropeai suprafața pereților cu desene și inscripții minuțioase, concrete celule cu gratii groase din fier nichelat, ustensile lungi și ascuțite de tortură, versete din Biblie, mai ales din Noul Testament, apoi pasaje din cartea lui Mormon, mici fragmente din Talmud, din Coran, texte scurte din F...
| | |
| |
Soarele a ascuns
O limpezime neobișnuită, o lumină încărcată cu obiectele fragile ale atingerii:
globul se micșorează și se mărește, în ritm cu sunetele care umplu cănile, lingurițele, îți intră sub haine ca un lichid obscur, ca o lumină halucinantă. ai vrea să ajungi la capătul propriei mâini, să înnoptezi acolo, să îți arunci brațul ca pe o halteră
pregătindu-te pentru proba micilor gesturi ale amiezii.
însemnările mele ar fi putut începe cu descrierea zilelor în care soarele zvâcnește nerăbdător, de parcă ar sta ghemuit într-o ceapă, printre legume în care aleargă fluidul unui început de tandrețe.
Ochii sunt niște bulbi crescuți pe o tulpină înaltă.
__________________________________
Soarele a ascuns...
|
| |
|
