|
era frig cumplit
|
de mihaela
|
Era frig cumplit. Ningea și se făcea noapte. Ultima noapte a anului. O fetiță mergea pe drumul pustiu. Era desculță și avea capul descoperit. Ducea într-un șorț vechi o mulțime de cutii de chibrituri. Părul bălai îi cădea încâlcit pe umeri. Picioarele îi erau vinete de frig. Se opri într-un ungher dintre două case, pe o alee înfundată. Se ghemui cu picioarele strânse sub ea, dar prin pavajul rece frigul. Ce-ar fi să aprind un chibrit, se gândi ea. O scăpărare și flacăra strălucitoare, încălzind degetele. Și în pata de lumină, o cameră curată, cu o sobă fierbinte. Își întinse picioarele spre sobă, să se mai dezmorțească. Dar curând chibritul se stinse și pavajul înghețat și întunericul rece. Să mai aprind încă unul și în flacăra tremurătoare o masă întinsă în mijlocul camerei, pe masă tot felul de bunătăți și chiar în mijloc, pe un platou uriaș. Dar chibritul se stinse și doar zidul rece și gros al casei de alături și scrumul presărat în zăpada proaspătă. Ninsoarea s-a întețit. Încă un chibrit și un brad încărcat de podoabe, lumânărele aprinse strălucind printre globuri. Lumânările se înalță plutind în cer. Chibritul se stinge la jumătate. Ninsoarea se oprește deodată. Ochii ei ...
| | |
| |
Înăuntru
Din fața casei, Andrusha o zărește pe mama la geam. E noapte și lumina din spatele ei se răspîndește discret peste liniștea casei. Cum privești din interior, peste umărul mamei, pe aleea îngustă s-au adunat oameni. Mama nu-i distinge prea bine, ei stau înghesuiți în întuneric. Abia cînd se apropie de geam lumina casei cade pe chipul lor și mama îi poate vedea.
Andrusha vine spre geam și cînd ajunge aproape fața lui se luminează dintr-o dată. El spune: aleargă, aleargă, aleargă. Dar mama nu îl aude, îi urmărește doar buzele cum se mișcă și pune mîna pe geam de parcă ar atinge un acvariu unde un pește mic a încremenit. Andrusha începe să alerge în jurul casei.
De geam se apropie altcineva. I se luminează fața, e Dmitri. Mișcă din buze, se întoarce și aleargă în jurul casei. După Dmitri vine Olguța, apoi tata, Vlad, Anatoli, Thom Yorke, Johnny, Rishonna, Elanna, Gjurka. Stau în fața geamului, deschid gurile și le închid de cîteva ori, după care o iau la fugă în jurul casei.
Mama privește și bate din palme. De afară, unde pașii răsună pe asfalt în liniștea nopții, geamul casei par...
|
| |
|